Deși plouase, în jurul meu pământul era uscat

Îmi doream să fiu cât mai atentă şi să simt cât mai mult în acea experienţă spirituală

Am decis că a venit momentul să vă împărtăşesc o anumită experienţă spirituală cu totul deosebită în felul ei. În primăvara anului 1994, în Tabăra spirituală yoghină de vacanţă de la Herculane, urma să particip pentru prima dată la o Spirală Yang. Îmi doream să fiu cât mai atentă şi să simt cât mai mult în acea experienţă spirituală.



Dar odată cu acţiunea noastră a început şi ploaia. Fiind la începutul practicii yoga, eram încă marcată de răcelile dese, cu febră şi dureri de gât severe, cu care mă confruntasem încă din copilărie. Înainte de a mă înscrie la cursul de yoga, sensibilitatea mea crescuse atât de mult, încât răceam cam la trei săptămâni, de multe ori fiind nevoită să fac tratament cu antibiotice. Când a început să picure, m-am gândit o clipă că o să mă ude pe cap şi am să mă îmbolnăvesc. Dar, în momentul următor, transformându mi starea de spirit, mi-am spus că trebuie să fiu plină de încredere în Dumnezeu şi în Ghidul meu spiritual, am avut o stare de abandon, am uitat de ploaie şi m-am focalizat să percep cât mai bine ce se petrece în spirală.

A fost o experienţă care m-a umplut de bucurie. La scurtă vreme, ploaia a încetat; când am deschis ochii, am văzut că, în pătura groasă de nori, un „ochi“ de cer senin se deschisese exact deasupra spiralei şi prin el pătrundeau câteva raze de soare. M-am uitat în jurul meu şi am văzut că pământul era uscat, iar în păr, aveam doar două-trei picături de apă, ca boabele de rouă. N-aş putea să explic ce s-a petrecut, dar am ştiut că am fost protejată. De curând, povestind toate acestea unui prieten, am rămas surprinsă să aflu că pe el, ploaia de la acea spirală l-a udat.

A. G., grupa 11, Iaşi