Marele Zeu Krishna
O inițiere care continuă în fiecare vară
Una dintre cele mai importante inițieri din cadrul Taberelor yoghine de vacanță de la Costinești este cea de comuniune cu Marele Avatar Krishna. Este o inițiere care are un caracter mai deosebit și datorită faptului că are două nivele diferite: o inițiere așa numită ”generală”, la care pot participa toți cei care doresc aceasta, și una ”specială”, la care participă doar cei ce au fost selectați în prealabil în urma unei trageri la sorți consacrate. În plus, această inițiere, începută în august 2012, este încă în desfășurare, cu alte cuvinte se audiază în continuare conferințe și prezentări noi, ce nuanțează și aprofundează revelațiile deja prezentate, și aduc mereu și elemente noi. Participanții continuă, la rândul lor, aprofundarea practică a comuniunii cu Krishna, realizând meditații de tip laya yoga cu cele două mantre, primite în cadrul celor două nivele ale inițierii încă de la primele etape.Avatar al lui Vishnu
Marele Zeu Krishna este unanim considerat o încarnare sau avatar a lui Vishnu, cel de-al doilea aspect al Trinității divine hinduse (Brahma, Vishnu și Shiva). Comuniunea spirituală cu sfera uriașă de forță a lui Krishna ajută adoratorul sincer și perseverent să dobândească atât iubirea dumnezeiască, pură, frenetică și necondiționată, cât și eliberarea de „lanţurile karmice”, bune sau rele. Majoritatea ființelor umane își doresc să își înțeleagă și să își împlinească menirea (dharma) din această existenţă, să acţioneze în mod just şi benefic pentru a se bucura de o „karmă bună”, de un destin care să fie în armonie cu ordinea universală. Și aproape toţi oamenii îşi doresc să simtă iubirea frenetică şi pură în inimile lor, intuind că ea este ecoul originii lor tainice, dumnezeiești. În acest sens, comuniunea cu Krishna reprezintă o cale directă şi foarte accesibilă pentru oricine, indiferent de cultura căreia îi aparține, de revelare a naturii noastre divine esențiale, Sinele Suprem Nemuritor (Atman).În panteonul hindus, Krishna ocupă un loc important, fiind considerat un mare avatar divin. El simbolizează pentru adoratorii săi iubirea divină (prema), frumuseţea divină (rupa) şi acţiunea detaşată, fascinantă (lila). Tradiția hinduismului îl consideră pe Krishna ca fiind al optulea avatar al lui Vishnu, Menținătorul și Susținătorul lumilor. Nu există însă o dată sigură a naşterii lui Krishna, deşi în textul Bhagavata Purana apare un indiciu astrologic, în urma căruia s-a putut stabili că perioada naşterii sale ar fi luna iulie, anul 3227 î.Hr. sau, după alte datări, anul 3112 î.Hr. Un faimos astrolog hindus, Arun Bansal, merge pe ideea anului 3228 î.Hr., adică aproximativ 125 de ani înainte de 18 februarie 3102 î.Hr., atunci când se consideră în mod tradiţional că a început KALI YUGA, epoca decăderii spirituale a omenirii.
Aspecte sub care ni se înfățișează Krishna
De-a lungul timpului, Krishna a fost adorat sub felurite forme. Copilul jucăuș Krishna este cel care îndeplineşte dorinţele benefice şi oferă protecţie; tânărul Krishna este iubitul divin, cosmic; iar înţeleptul luptător Krishna este învingătorul demonilor, cel care înlătură toate limitările. De cele mai multe ori, Krishna este prezentat ca un tânăr păstor ce cântă la flaut, precum în Purana-e, sau ca un tânăr prinț care oferă învățături spirituale, precum în Bhagavad Gita. Aici el este vizitiul carului de război al lui Arjuna, cel mai cunoscut fiu al lui Indra, pe care îl îndrumă pas cu pas spre victorie. Bhagavad-Gita este astfel un exemplu foarte semnificativ al modului în care fiinţa ar trebui să se abandoneze în faţa lui Dumnezeu, în care se învaţă atitudinea supramentală, cunoaşterea de sine și transcenderea dualităţii.Viaţa şi învăţătura spirituală a lui Krishna este redată în numeroase lucrări. Primele mențiuni despre Krishna apar în poemul Mahabharata, ce conţine faimosul text sacru Bhagavad Gita. Mai apoi, cultul lui Krishna s-a răspândit tot mai mult, el fiind descris în multe Purana-e (cum ar fi Vishnu Purana, culminând cu cele 1 000 de sutra-e din Bhagavata Purana și cu poemul Gita Govinda).
În conformitate cu toate dicţionarele standard, cuvântul krishna înseamnă „negru” în limba sanscrită; de altfel, în iconografia hindusă marele avatar apare în mod frecvent având pielea de culoare neagră sau albastră, în comparaţie cu celelalte personaje mitice, care sunt reprezentate cu pielea deschisă la culoare. Tocmai de aceea, Krishna este uşor de recunoscut în reprezentările sale; de pildă, în vechile iconografii hinduse el apare având pielea de culoare neagră sau întunecată, însă imaginile moderne îl prezintă ca având pielea de culoare albastru închis. El este adeseori reprezentat purtând un dhoti galben de mătase şi o coroană din pene de păun.
Descrierile cele mai răspândite îl înfăţişează ca fiind un băiat mic de statură sau un tânăr așezat într-o postură relaxată, cântând la flaut. În această ultimă ipostază, care mai este cunoscută și sub numele de Tribhangi Mudra, el ţine un picior îndoit în faţa celuilalt şi ridică flautul în dreptul buzelor, în timp ce este însoţit de vacile sale, el fiind păstorul divin, Govinda. Adeseori, Krishna este înfăţişat împreună cu iubitele sale Gopi (păstoriţe).
Totuși, în interiorul templelor, Krishna este reprezentat într-o postură verticală, formală. Există de asemenea multe reprezentări în care Krishna este înfăţişat împreună cu iubita sa favorită, Radha. Tocmai de aceea, adoratorii cultului Manipuri Vaishnava nu îl venerează doar pe Krishna, ci ei venerează în egală măsură şi cuplul divin Radha–Krishna, o reprezentare ce combină trăsăturile lui Krishna şi ale Radhei.
Krishna este adeseori reprezentat in India prin artă, dans şi muzică, deoarece el întrupează convingerea hindusă că viaţa însăşi este rezultatul jocului divin (lila). A te lăsa în voia jocului, plin de dăruire şi iubire, înseamnă a experimenta lumea aşa cum este ea de fapt.
În ipostaza sa de iubit cosmic, Krishna este cel care dansează așa numita rasa–lila cu cele peste 10.000 de iubite ale sale, multiplicându-se pe el însuşi astfel încât fiecare iubită să simtă dansul lui amoros cu ea. Această îmbrăţişare simultană semnifică de fapt chiar contopirea Divinului cu umanul, identificarea totală, ce poate fi realizată prin devoţiune intensă și continuă (bhakti).
